interpretari

fii atent / fii prezent :)

Sa fii prezent si nu prea…

m-am prins ce inseamna sa fii observator! Inseamna sa vezi si sa nu emiti judecati. Haha :)! Cam aceeasi definitie o stiu si o aud de ceva timp incoace, si iata ca am ajuns la starea pe care nu o pot defini decat asa. Doar ca nu mai repet mental o definitie, ci vine dinauntru!

Inseamna sa vezi si sa nu prelucrezi imaginea. Dar mai e ceva. E o noua delimitare, conturare a Eu-lui. Pentru ca imaginea e acolo, dar nu mai sunt legata de imagine, nu mai relationez cu ea prin ganduri, judecati. Imaginea e acolo, eu aici. Dar eu sunt mai mult decat corpul fizic delimitat prin piele. Parca sunt un ghem, o sfera, cu un contur invizibil si totusi atat de clar! Am perceput-o ca pe o ceata si nu prea, ca pe o vibratie, care s-a interpus intre corpul fizic si exterior. Un fel de scut de puf 🙂 

Am mai trait momente in care simteam ca sunt paralele cu lume, ca sunt dar nu sunt prezenta, de parca intre mine si restul lumii s-ar fi pus un burete. Dar asta se intampla dupa una-doua-trei zile de migrene si o puneam pe seama faptului ca eram in convalescenta. Si lipsea modul de percepere a noului Eu. Ceea ce ma inconjura (buretele – tampon) nu avea forma regulata, nu era o sfera ce ma inconjura. Era ca o ceata deasupra a toate, nu mi-am insusit-o pe ca o extensie a Eu-lui.

E tare amuzant faptul ca mi-e foarte clar ce am simtit, dar nu ma pot exprima in cuvinte… si totusi trebuie sa scriu despre asta, caci acum e momentul in care sunt cu un picior aici, cu unul acolo, si ma mai pot face inteleasa…

Acum cateva saptamani cineva mi-a povestit ca, initial, blogul a inceput ca un jurnal de calatorie. Ei bine, pentru mine, acum, blogul a devenit un jurnal de calatorie, a calatoriei interioare.

Pana acum cativa ani – vreo sapte – opt aveam un jurnal in care scriam aproape zilnic. Scriam despre ca faceam, ce simteam, ce imi doream… mai am si acum caietele de atunci. Nu stiu insa de ce nu am vrut vreodata sa le recitesc… erau un jurnal de calatorie in exterior :), al relationarii, raportarii la lumea din jur. am revenit si scriu, aproape zi de zi.

Ziceam ca doresc sa scriu despre experientele de pe Cale . Pentru ca pe masura ce inaintezi devine din ce in ce mai greu sa exprimi, sa descrii anumite lucruri – pentru ca devin firesti! La fel de firesc precum faptul ca apa curge de la robinet, si ca rufele sunt spalate in masina de spalat… cum oare am putea descrie cum era sa mergi la rau sa (te) speli?! Sau cum sa descrii gustul unei rosii cand nu mai stii care era acum cativa ani buni cand nu mai erau atatea chimicale? Ne obisnuim cu anumite lucruri, devin firesti, si ne devine din ce in ce mai greu sa descriem diferenta, felul in care am ajuns aici.

Asa ca, scriu, descriu fiecare pas pe care-l fac – stangul dupa dreptul, dreptul dupa stangul 🙂

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s