contemplari

de ce suntem dusmanii nostri?

Observ in jur ca am intrat intr-o stare generala de nemultumire, de frustrari, intr-o lupta continua cu mediul, cu ceilalti, cu noi insine.

Vremea e ciudata, ne face sa cascam, sa ne doara capul, sa fim apatici. Fie ca e ploaie, fie ca e soare. E prea cald sau prea frig…

Cei ce au sunt vinovati ca altii nu au. Si de aici etichetele de hoti, spagari, asupritori…

Iar noi insine… ne uitam in oglinda si nu e bine… in mod ironic cei slabi se plang ca s-au ingrasat, cei ce au haine se plang ca nu au, cei la patru ace se plang ca au si o scama. Apoi alearga dupa produsele din ultimele reclame, care le promit ca ofera tot ce au descoperit ca le lipseste (privind, evident, aceleasi reclame).

Comparam, judecam, etichetam. Incercati si voi sa urmariti, o perioada, cata energie consumam pentru asta! Si apoi ne intrebam de ce suntem vlaguiti… dar partea cea mai trista urmeaza: gandurile negative (si definitia nu ma refer doar la negativ-depresive, ci si la cele bazate pe judecati, orgolii, invidii, frica, ura) se materializeaza. In lucruri simple: de genul unei imbranceli sau injuraturi aparent gratuite, pana la accidente, boli si alte drame.

Energia nu se pierde, se transforma. Semeni vant, culegi furtuna. Cum iti asterni, assa dormi. De ce oare am dat uitarii intelepciunile din batrani? Le-am inlocuit cu cu altele… timpul costa bani, asa ca nu ne pierdem timpul cu ce e perimat. Asteptam cu bucurie si nerabdare sa ni se spele creierul cu televizorul, cu ziarele, asimilam tot ce e de import, artificial, caci “afara” iarba e mai verde. Si rosiile de plastic. Dar arata bine.

 Ce e sub invelis nu conteaza… Esenta si-a pierdut esenta. Pentru ca e inauntru. Are stralucirea pe care i-o dam noi. Si nu-i asa, e mult mai simplu sa puna altii paiete, cristale si strasuri. E mai simplu sa-l luam gata facut. Si ce e sub ambalaj chiar nu conteaza.

 Cum se face schimbarea de optica? Cand vom incepe sa privim spre noi in loc de spre altii?  Cand vom descoperi ca noi insine suntem tot ce e in jur? Am capatat o fantastica rezistenta fata de o mica (?) schimbare. Ramanem pe pozitii. Ne incapatanam in dreptatea pe care o avem in ceea ce priveste lumea. Ne e atat de usor sa catalogam orice decsoperire stiintifica drept o “alta tampenie” doar pentru ca dovedeste ca ceea ce credem ca stim poate fi fals. Nu ne gandim nicio clipa sa vedem ce e in spatele studiului… pentru ca cel mai adesea e mult prea stiintific pentru ca sa intelegem… si daca nu intelegem, e catalogat fals, precum nu acceptam ca exista ceea ce nu percem prin cele 5 simturi….

 Suntem frumosi! Suntem luminosi! Suntem buni! Suntem creati dupa chipul si asemanarea Lui!

Nici nu conteaza unde ne-am pierdut Bunatatea, conteaza sa incepem sa o regasim. In NOI. Nu in lume, nu in jur! Aprindem becul si se face lumina. Hai sa nu uitam sa ne hranim sufletul cu tot ce e Bun, Iubire, Compasiune si lumea se schimba! Credeti-ma, e posibil!

 Si pentru ca tot m-a intrebat azi cineva, “ca stiu mai bine”, daca e adevarat faptul ca suntem in 20.10.2010 inseamna ca primim energie pozitiva, scriu si aici raspunsul ce l-am dat: e adevarat ca ni se intoarce ce dam. Factorul de multiplicare poate diferi, important e ceea ce dam, facem, gandim. In orice zi, in orice ora.

 Asa ca, hai sa schimbam lumea, hai sa aprindem Lumina.

Standard

2 thoughts on “de ce suntem dusmanii nostri?

  1. Bogdan says:

    zici bine ca suntem lumina, insa este necesar sa si constientizam aceasta stare. macar ca pe un impuls necunoscut, abea intuit, cautand precum bezmeticii in intuneric. caci multe le facem in viata asta fara sa cunoastem sensul. iar cand ne asezam pe o cale o parasim repede – oare doar nestatornicie sau cautarea haotica a absolutului?

    in desert nu esti pierdut daca poti sa crezi in oaza!

  2. carmen says:

    Eu cred ca noi nici nu constientizam ca ne facem dusmanii nostri, pentru ca uitand de samburelul nostru divin, cadem in capcana mintii. Cu siguranta unii dintre noi si-au dat seama in anumite momente ca suntem prinsi in scenarii create de minte, dar si mai putini au reusit sa staruiasca sa ajunga la samburel si sa iasa din capcana. Daca am putea intelege cat de usurator e momentul in care intelegem ca noi singuri putem schimba tot ce ni se intampla! ca nu e nimeni dusmanul nostru si ca daca nu ne place ce ni se intampla, putem schimba imediat situatia! nu depinde de nimeni, ci doar de tine!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s