contemplari

piticul morocanos

Personajul meu favorit de desene animate este piticul morocanos :).  Nu as putea spune prea bine de ce, doar ca se intampla sa ma simt morocanoasa fara sa gasesc un motiv anume. Si, avand in vedere ca prima impresie pe care o las e de super-fitzoasa, refugiul in pielea personajului morocanos e recomfortant. Caci daca tot esti etichetat fitzos, mofturos, morocanos, de ce sa nu-ti permiti sa chiar fi asa?!

De cand ma stiu am vrut sa fiu acceptata, sa fiu pe placul altora, chiar in detrimentul vointei sau personalitatii proprii. Si cu ce m-am ales? Cu eticheta de fitzoasa si cu o identitate incerta chiar si pentru mine … si, intr-o zi, dupa 20 de ani de incercari si straduinte, m-am gandit ca degeaba incerc sa intuiesc cum ar vrea ceilalti sa fiu si sa le fac pe plac, si ca cel mai simplu e sa fiu eu. Si daca tot sunt morocanoasa si fitzoasa, ce alta eticheta s-ar mai putea lipi de mine?! Ar mai fi “antisociala”, “nesuferita”… e ca si cu blondele la volan dupa pierderea luptei cu prejudecatile rautacioase ale barbatilor: “sunt blonda, deci pot parca pe 2 locuri”.

Asa ca, pentru cine nu vede mai departe, sunt un pitic morocanos. E mai simplu asa.  Pentru toata lumea. Eu nu ma mai straduiesc sa fiu cum vor altii, si ceilalti isi pot odihni orgoliul, caci strugurii sunt acri.

Si ce am de castigat? LIBERTATE. Libertatea de a fi, libertatea de a vorbi, de a ma exprima, libertatea de a tacea, libertatea de a pleca imediat ce ma deranjeaza ceva… si pana la urma piticul morocanos e piticul liber. Si-mi place asa.

Recomand tuturor sa faca cu sine insusi o analiza sincera a lucrurilor pe care le face.  Sa le separe pe cele care vin din exterior, si pe cele ce vin din interior. Ce face fiecare pentru ca “asa trebuie” si ce face pentru ca “asa simte”. E obligatorie decantarea actiunilor pana la “radacina”, caci varianta “simt ca asa trebuie sa fac pentru ca asa trebuie, asta e societatea in care traim” nu exista. Pentru piticii morocanosi nu exista constrangeri si conveniente sociale care sa ii schimbe in Feti Frumosi sau Ilene Cosanzene. Ei stiu exact cand trebuie sa faca ceva, si, important: acest lucru nu ii schimba. Se adapteaza, dar stiu exact cine si ce sunt, si raman precum muntele in bataia vantului, ploii, furtunii… probabil ca asta e ceea ce deranjeaza piticii vedeta, care si-au pierdut sau nu si-au gasit niciodata identitatea, dar care pun etichetele, si pe piticii marioneta care sunt fericiti ca au un lider de opinie. Sigur ca ii deranjeaza ca unii sunt diferiti, mai fericiti, mai  multumiti, mai armoniosi decat arata reclamele si panourile luminoase.

Dar atentie! A nu se confunda piticul morocanos cu catarul incapatinat sau cu gigi contra sau cu stie-tot. Piticul morocanos e liber, pe cand catarul, gigi si stie-tot duc o lupta continua. Pentru a atrage atentia, pentru a-i face pe ceilalti sa se simta prost pentru ca ei insisi nu-si gasesc echilibrul. ei au o problema de orgoliu, si abia atunci cand ajung sa recunoasca problema vor putea fi ajutati sa devina ceea ce sunt. Acolo, in adancul lor.

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s