contemplari

din jurnalul unui extraterestru (5)

E foarte greu sa explic ca stiu ce stiu, si ca resimt ca o intruziune incercarea celorlalti de a ma face sa gandesc sau sa analizez lucrurile in felul in care o fac ei. Ceea ce caut este sa inteleg de ce simt ceea ce simt intre oameni, si nicidecum ca prin rationamente/explicatii etc sa schimb ceea ce simt!

Din respect si deschidere fata de parerile celorlalti, autocritica si dorinta de a fi modest (asa cum m-au invatat ca se cuvine sa fiu…) a fost o perioada lunga in care am acceptat ca pot face lucrurile altfel si mai bine.

Ciudat este ca atunci cand eram si sunt eu cu mine, jucandu-ma cu creatia, cu forme si culori, reusesc sa fac lucruri extraordinare.

Insa, atunci cand cineva imi cere sa reproduc lucrurile la scara larga intervine artificialul, ratiunea, si nu iese… e chinuitor sa verific intotdeauna ce ar putea fi diferit (=mai bine), si, fara sa realizez, sa pun accentul pe ce sa fac altfel, pierzand de fapt esenta care era bine.

Pentru ca stiam ce stiam si pentru ca asta a fost deranjant pentru cei din jur, au incercat sa ma nimiceasca, sa renunt la ce stiu ca trebuie sa fac.

Aproape au reusit.

M-am indepartat de mine. Am inceput sa-mi alterez gandirea si simturile, sa ma vad mic si pierdut in lume, incapabil sa-mi mai vad reperele.

Am pierdut increderea in mine si scopul pentru care am venit aici. Da. Inteleg de ce Pamantul este in carantina. Noi, cei de acolo, nu mai vrem sa avem suflete pierdute in densitate…

 

 

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s