contemplari

din jurnalul unui extraterestru (1)

Linistea existentei mele a fost invadata de strigate de ajutor. Strigate disperate, care mi-au patruns fiinta in totalitatea sa. Am fost creat dincolo de timp si spatiu, inainte ca orice gand sa existe, pentru a servi universul ce avea sa fie creat, pentru a ajuta. Aproape instantaneu mi s-au activat senzorii pentru a identifica parametri de timp si spatiu catre care sa ma indrept.

 Strigatele veneau dintr-o zona opaca a universului, zona in care nu mai fusesem de multa vreme. Era un loc foarte mic, dar dens… De o densitate apasatoare, de care multi dintre cei ca mine s-au indepartat; acum nu foarte mult timp, dupa o rabufnire de rautate si aroganta, cand s-a instituit carantina… peste Pamant si Luna…

Stiam ca trebuie sa merg pe Pamant, stiam ca daca strigatele s-au facut auzite era doar pentru ca s-a combinat disperarea Oamenilor cu suferinta Pamantului. Toata planeta striga dupa ajutor. M-am bucurat. Insemna ca a venit timpul schimbarii, si vroiam, trebuia sa fiu acolo! 

Am coborat in densitate. Mi-am propus insa sa-mi pastrez capacitatea de intelegere a lucrurilor si de a vedea instantaneu efectele deciziilor dincolo de limitele opacitatii impuse pamantenilor.

Insa, primul lucru pe care l-am inteles a fost ca aceasta capacitate m-a izolat de pamanteni…

Mi-a luat mult timp sa inteleg ca gandeam cu trei pasi inainte si vorbeam de lucruri care urmau sa se intample, dar pe care ceilalti nu aveau cum sa le vada, cu atat mai putin sa le inteleaga, pentru ca ei erau blocati si nedumeriti deja la urmatorul pas…

Cu atat mai mult, eu fiind pe repede inainte si avand claritatea lucrurilor, nu am inteles de ce ar trebui sa pierd si mai mult timp explicand lucrurile evidente – pentru mine… doar era nevoie de o solutie, oamenii cereau ajutor – cum sa stau sa pierd vremea cu explicatii. Ce sunt alea explicatii?! Etichete si rationamente cu care se imbraca, se invelesc lucrurile clare si evidente. Si odata gasind o explicatie pentru un anumit set de cunostinte si tipare de gandire, trebuia sa gasesc un al doilea, al treilea mod de a expune acelasi lucru… evident, de altfel,… pentru toate seturile de cunostinte, tipare.

Pierdere de vreme… de timp in care oamenii strigau dupa ajutor…

Standard

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s