unde incepe ignoranta?

imi place tare mult provocarile din partea unor oameni deopotriva inteligenti si sensibili.

mai pe larg, ma refer la cei care si-au dedicat o parte din timp (viata) cunoasterii – prin educatie, autoeducatie, observatie, experienta, integrare etc, care sunt capabili sa coreleze lucrurile teoretice si practice intre ele, formulandu-si, pe baza acesteia opiniile si crezurile proprii – pe care astfel si le pot sustine si argumenta. si la cei care sunt de asemenea capabili sa inteleaga ca fiecare alt om poate avea o (alta) opinie personala justificata prin cunoastere, intuitie sau emotie.

imi sunt foarte dragi discutiile (unice) cu acesti oameni. mergand pe firul lui “de ce imi plac aceste dialoguri in mod special” am inteles ca acestea ma duc catre o observare si intelegere mai profunda a subiectelor.

asa s-a intamplat cu o dezbatere pe tema ignorantei…

ce este ignoranta? ACEA ignoranta care este sursa nefericirilor noastre: terorism. tiranie, haos, corputie, crima…

dex defineste ignoranta ca lipsa de cunostinte elementare; incultura.

eu as completa cu faptul ca ignoranta care “dauneaza grav sanatatii” este o alegere personala. este un act deliberat de a nu tine cont de diversitatea de gandire si simtiri. de realitatile diferite ale fiecaruia dintre noi. da, cred ca fiecare dintre noi, in diferite momente si situatii alegem sa fim ignoranti. pentru ca sunt momente in care a nu fi ignorant inseamna a actiona, si nu vrem sa depunem niciun efort.

“lipsa cunostintelor elementare” inseamna chiar elementare, de baza, cand privim un copil lasat sa se inece pentru ca a cazut dintr-o barca cu emigranti, si nu ne pasa de el pentru ca traim intr-o alta realitate (de pace si abundenta) si alegem sa ne uitam la altceva! e prea dureros sa ne uitam la relitatea dura, a oamenilor ce se lupta la cel mai de baza nivel pentru viata. IGNORAM.  pentru ca daca nu facem asta, Cunoasterea  va implica iesire din zona noastra de confort. ca Oameni Constienti de ce se intampla nu cred ca pot ramane pasivi STIIND ce se petrece. fiecare dintre noi ar simti nevoia de implicare – prin gand, rugaciune sau actiune.

ignoranta, ca alegere personala, de care vorbesc, este actul deliberat prin care alegem sa nu stim ceva ce este evident, este sub ochii nostri, pentru ca, altfel, ar trebui sa iesim din lenea noastra – ar putea insemna chiar schimbarea conceptiilor si credintelor noastre de viata…! si nu, nu vrem sa schimbam nimic. chiar si in cea mai profunda suferinta (vrem sa) avem convingerea ca dreptatea e de partea noastra, stim tot,  noi suntem perfecti, ceilalti trebuie sa se schimbe…

si dincolo de “problemele abstracte” ale prezentului, de care ne putem detasa intr-o anumita masura, m-am lovit de una foarte “materiala”… asa, ca sa-mi fie clar si sa pot pune punctul pe “i”.

am rugat pe cineva sa-si exprime punctul de vedere privind o situatie concreta…

este o situatie in care votul sau poate contribui la clarificarea unor lucruri ascunse sub covor de multa vreme, decizia este de a face curat sau de a lua un covor mai mare. ei bine: perosoana in cauza stie ca se inatmpla ceva, nu poate (sau nu vrea) sa afle si sa inteleaga in detaliu ce anume (fie nu vrea sa para prost, fie nu vrea sa-si asume responsabilitatea deciziei, oricare ar fi ea), si spera ca amanand momentul unei discutii deschise, voi abandona = imi transfera responsabilitatea non-actiunii.

nu cauta sa stie, pentru ca i-e frica de ce ar putea afla… si nu vrea sa(-i) fie evident ca a nu actiona este mai rau decat orice altceva. alege sa nu stie, pentru ca astfel isi poate continua viata ca si pana acum.

si iata ca m-a ajutat sa sintetizez suvoiul de ganduri si cuvinte din jurul ignorantei:

pentru mine ignoranta incepe unde se termina curiozitatea si responsabilitatea.

Leave a comment